Deficitul de creștere a mandibulei (retrognația mandibulară)

Mini implantele ortodontice
august 31, 2020
Cum știm dacă ne spălăm corect pe dinți
iulie 17, 2022
Mini implantele ortodontice
august 31, 2020
Cum știm dacă ne spălăm corect pe dinți
iulie 17, 2022

Deficitul de creștere a mandibulei (retrognația mandibulară)

O anomalie frecvent întâlnită la copii este deficiența de dezvolare a mandibulei (retrognația mandibulară) cu repercusiuni asupra dinților, ocluziei, aspectului facial.

Mandibula este poziționată prea în spate față de maxilarul superior, care poate fi corect dezvoltat sau excesiv dezvoltat spre anterior, mărind și mai mult decalajul antero-posterior dintre cele 2 maxilare.

Cauze:

  1. Apare frecvent la copiii care respiră pe gură datorită prezenței de vegetații adenoide sau au alergii care blochează respirația corectă nazală. Echilibrul musculaturii buzelor, obrajilor, limbii este perturbat și apar efecte nedorite în dezvoltarea armonioasă a oaselor feței.
  2. Se poate datora unor obiceiuri vicioase de supt degetul, care presează anormal pe arcada mandibulară și poate să-i inhibe creșterea normală sau unor obiceiuri de aspirare, mușcare a buzei inferioare.
  3. Traumatismele, chiar de intensitate mică, la nivelul bărbiei, care produc suferințe la nivelul articulației temporo-mandibulare, unde se găsește centrul de creștere condilian.
  4. Factorii genetici predispun la apariția acestei anomalii.

 

Efectele acestor probleme se răsfrâng asupra dinților superiori care de multe ori se deplasează în față şi se spațiază, mandibula se poziționează spre posterior, se pierde contactul dintre dinții superiori și inferiori, arcada maxilară se îngustează și pot apare înghesuiri dentare.

Aspectul facial e afectat: buza superioară e cu mult în fața celei inferioare, buza inferioară e răsfrantă şi intră sub dinții superiori, şanțul bărbiei e accentuat, profilul este convex.

Vertical, o parte din pacienții cu retrognație au o creștere verticală accentuată și fața apare mult alungită, cu buzele care nu se pot atinge decât prin efort și contractura mușchilor din jur. Acest tipar de creștere e cel mai greu de tratat și pe timp îndelungat, pentru că creșterea verticală durează până spre 20 de ani.

 

Tratamentul ortodontic urmărește îmbunătățirea aspectului fizionomic și a relațiilor dentare intermaxilare. În funcție de vârsta pacientului și severitatea anomaliei, există 3 posibilități de a trata o anomalie scheletică:

  1. Modificarea și stimularea creșterii oaselor maxilare: la preadolescenți, ce au potențial de creștere.
  2. Camuflajul problemelor dentare: retracția dinților superiori și avansarea celor inferiori pentru a se produce o ocluzie normală. Nu are nici un efect de îmbunătățire a aspectului feței. Se aplică la anomalii ușoare și medii, la pacienți care au creșterea încheiată.
  3. Tratamentul chirurgical - se repoziționează chirurgical oasele pe poziții corecte, îmbunătățind aspectul estetic al feței. Se adresează cazurilor grave, cu deficit estetic important, după încheierea proceselor de creștere, după 18-20 de ani.

Tratamentul de stimulare și dirijare a proceselor de creștere a oaselor maxilare este cel mai indicat pentru retrognația mandibulară. Tratamentul trebuie să înceapă cu 1-2 ani înaintea pubertății, să se beneficieze de puseul de creștere prepubertar. La fete creșterea e maximă cu 1-1,5 ani înaintea apariției menstruației, între 9 - 11,5 ani. La băieți tratamentul poate fi amânat după 11 ani.

Doar în această perioadă de creștere generală se poate corecta diferența de creștere dintre mandibulă, care este mai mică, și maxilar, care e de dimensiuni normale sau mai mare. Tratamentul vizează stimularea potențialului de creștere a mandibulei pentru a ajunge din urmă maxilarul și a echilibra relația dintre ele. Dacă se pierde această perioadă, posibilitățile de tratament sunt limitate la camuflaj sau tratament chirurgical al maxilarelor. Este imposibil să stimulezi creșterea când aceasta a încetat.

Aparatele funcționale de tip monobloc sau twin block sunt deosebit de utile. Tratamentul trebuie continuat până când creșterea este completă, după adolescență. Dacă tratamentul este întrerupt, se reia creșterea anormală și poate să reapară anomalia.