Reguli pentru a avea o dantură sănătoasă pentru toată viața
februarie 24, 2018
Principalele probleme ortodontice
martie 28, 2018Paradontoza
Ce este boala parodontală și cum poate fi prevenită?
Imagine preluată de pe biodentis.ro
Toate țesuturile care înconjoară și susțin dintele în os formează parodonțiul: gingia, ligamentele periodontale, cementul radicular și osul alveolar. Îmbolnăvirea acestor țesuturi poartă numele de gingivită (stadiul inițial, reversibil) și parodontoză (stadiul avansat, ireversibil).
Cauza îmbolnăvirii este placa bacteriană, o substanță lipicioasă compusă din bacterii, produși din salivă și resturi alimentare. Ea se depune în mod continuu pe dinți, imediat după ce mâncăm. Se depune pe suprafața dinților, dar și a coroanelor artificiale și a plombelor, mai ales în zona vecină gingiei, supragingival și subgingival. Este foarte aderentă și nu poate fi îndepărtată în totalitate de salivă, prin mișcările limbii sau prin contactul cu alimentele, doar prin periaj riguros și amănunțit după fiecare masă.
Dacă această depunere rămâne mai mult timp neîndepartată, ea se mineralizează cu săruri din salivă și se întărește, transformându-se în tartru. Acesta nu mai poate fi îndepărtat acasă de către pacient, prin periaj, ci necesită tratament specializat în cabinetul stomatologic, prin detartraj cu ultrasunete sau chiurete manuale.
Placa bacteriană conține o multitudine de specii bacteriene care metabolizează zahărul din alimente și produc acizi ce decalcifică smalțul și inițiază caria dentară. De asemenea, bacteriile elimină toxine care activează reacția sistemului imunitar și declanșează inflamația țesutului de susținere a dintelui în os, care se distruge și în cele din urmă dintele se pierde.
Reacția gingiei în prezența acumulării de placă bacteriana e rapidă: în 2-4 zile de prezență de resturi alimentare neîndepărtate în totalitate de pe dinte apare inflamația: GINGIVITA, primul stadiu în boala parodontală.
Clinic, gingia își schimbă culoarea, din roz devine roşie-violacee, papilele interdentare cresc în volum și periajul produce sângerare. Nu apare durere, poate doar ușoară jenă la atingere. În acest moment pacientul evită să perieze riguros pentru a nu săngera. Se acumulează mai multă depunere, iar inflamația se accentuează și se intră într-un cerc vicios ce conduce spre agravarea afecțiunii.
Gingivita se vindecă doar printr-o igienă corectă, după fiecare masă, pentru a îndepărta toate rezidurile alimentare ce sunt o sursă de hrană pentru bacterii. Vindecarea se produce în totalitate, fără a rămâne pierdere de gingie sau os. Sângerarea dispare treptat, într-o săptămână, două și gingia redevine roz. Gingivita reapare dacă igiena nu este respectată.
Netratată, boala progresează, inflamația se amplifică și trece la ligamentele periodontale și osul alveolar pe care le distruge. Se formează pungi parodontale, care sunt rezervoare de bacterii ce nu pot fi indepartate prin periaj. Bacteriile se înmulțesc, devin agresive și apare PARODONTITA (PARODONTOZA).
Cauzele sunt:
- igiena deficitară care permite acumularea de resturi alimentare și înmulțirea bacteriilor în placa bacteriană
- răspunsul sistemului imunitar la toxinele bacteriene care determina apariția inflamației
- predispoziția genetică la dezvoltarea acestei boli
- fumatul, prin nicotina și substantele nocive din fumul de țigară, intervine direct în imposibilitatea țesutului gingival de a se repara și regenera, iar vindecarea după tratamentele aplicate este îngreunată
- unele boli generale predispun la parodontoză (diabetul, anemiile)
- tratamente cu unele medicamente
- stresul
Clinic apare:
- dezgolirea rădăcinii dinților, care apar mai lungi
- dinții devin sensibili la rece, dulce
- culoarea gingiei este violacee
- apare sângerare la periaj sau atingere
- în stadii avansate dintele este mobil
- apare un miros fetid al gurii
Radiologic se vede pierderea de țesut osos.
Tratamentul vizează stoparea progresiei bolii parodontale. Aceasta evoluează lent, de-a lungul anilor, prin episoade acute urmate de perioade de liniște, fără a da dureri importante, poate doar in momentul de activare a bolii. Pacienții nu știu că au această afecțiune, ignoră semnele minore apărute și devin alarmați doar când dintele este mobil și dureros când mănâncă pe el.
Diagnosticul și tratamentul trebuie început cât mai devreme, pentru că spre deosebire de gingivită, în parodontoză pierderea de țesut gingival și osos este ireversibilă, ceea ce s-a pierdut nu poate fi înlocuit, organismul nu are modalități de regenerare a lui.
Parodontoza nu apare fără prezența depunerilor pe dinți: placa bacteriană. De aceea, prognosticul bolii depinde de pacient: de dorința și efortul de a menține igiena bucală cât mai aproape de perfect!
Tehnicile de periaj corect, atât prin timp, periuțe și mișcări corecte, este esențial să fie însușite de pacient. Detartrajul și periajul profesional trebuie făcut la 6-12 luni, dacă pacientul se igienizează corect acasă. Dacă depunerea de placă și tartru e mai rapidă de 6 luni, cantitatea depusă e semnificativă, înseamnă că eficiența periajului făcut acasă e nesatisfăcătoare, iar eforturile trebuie să fie crescute pentru al perfecta. Nici un tratament parodontal nu va da roade, oricât de sofisticat ar fi, fără menținerea igienei corespunzătoare.
După ce pacientul a deprins modul corect de perij, urmează fazele de tratament chirurgical, de curățare și îndepărtare a pungilor parodontale, combinat cu medicație antibacteriană (gel cu clorhexidină, antibiotic), de reconstrucție parodontală, etc.
Dinții mobilli vor fi imobilizați cu ajutorul unei bande din fibră de sticlă sau protetic, prin coroane solidarizate.
